Anexă la Hotărârea A.T.O.P. Brăila
Nr. 2 / 20.02.2009
PLANUL STRATEGIC
al Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica Braila
pentru anul 2009
Judeţul Brăila s-a confruntat in anul 2008 cu un nivel mai scăzut al criminalităţii comparativ cu anul 2007.
Acest lucru a fost realizat intr-un context de intensă presiune asupra Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila, generat de lipsa cu desăvârşire a resurselor necesare pentru a satisface cu promptitudine şi eficienţă sporită necesităţile populaţiei.
Rezultatele obţinute reprezintă consecinţa implementării unui management mai eficient şi trasarea unor direcţii de acţiune care au urmărit concentrarea cadrelor de poliţie în stradă.
Obiectivul nostru principal pentru acest an este de a reduce si mai mult volumul criminalităţii.
Mandatul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Brăila este de a asigura, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică la nivelul Judeţului Brăila.
În baza prevederilor Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.787/2002, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Braila, elaboreaza anual planul strategic de ordine publica cuprinzand principalele obiective ce trebuie indeplinite de unitatile de politie si indicatorii de performanta minimali în scopul asigurării bunei desfăşurări şi eficientizării activităţii serviciului poliţienesc în anul 2009.
Acest plan reprezintă o sinteză a problemelor identificate de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Braila ca urmare a desfăşurării activităţilor specifice pe parcursul anului 2008 precum şi a consultării instituţiilor cu atribuţii în asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică din Judetul Braila.
Capitolul I. - Obiectivele nationale prioritare , identificate in programul de guvernare si in planul de actiuni al Ministerului Internelor si Reformei Administrative
Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri.
2. Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţională necesară consolidării serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, precum şi realizarea interoperabilităţii acestora.
Direcţii de acţiune
● Adoptarea unei strategii coerente şi susţinute de alocare a resurselor financiare în vederea dotării moderne a structurilor de aplicare a legii.
● Completarea deficitului de personal punând accent pe creşterea personalului operativ în vederea unei prezenţe sporite în teren a poliţiei.
● Adoptarea măsurilor necesare pentru o salarizare decentă a lucrătorilor din poliţie şi jandarmerie, care să mărească gradul de implicare a agenţilor de poliţie în munca operativă şi să prevină faptele de corupţie.
● Îmbunătăţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetăţeanului şi a comunităţilor.
● Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel înalt de infracţionalitate.
● Adoptarea unui program coerent şi continuu de pregătire, instruire, perfecţionare şi antrenament în funcţie de specificul atribuţiilor.
● Stabilirea şi aplicarea unui program special pentru combaterea infracţionalităţii la sate şi dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone în funcţie de necesităţile reale.
● Îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului care se angajează prin redimensionarea numărului de locuri în instituţiile de învăţământ din cadrul ministerului.
● Combaterea traficului şi consumului de droguri prin programe de educaţie comunitară, dezvoltarea unor programe de mediere comunitară care să susţină integrarea minorităţilor în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate şi a celor care trăiesc în medii cu risc de infracţionalitate ridicat.
● Promovarea unor programe de consiliere, asistenţă şi educaţie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum şi pentru cei care se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni.
● Stimularea angajării minorităţilor în structurile de ordine publică.
● Sporirea măsurilor de protecţie a copiilor atât în zona în care aceştia învaţă, cât şi în zonele recreative prin consolidarea Poliţiei Şcolilor.
● Adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice şi a reprezentării în instanţă pentru personalul operativ.
● Promovarea unor programe eficiente împreună cu autorităţile locale şi societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere.
● Dezvoltarea simţului civic şi de apartenenţă la comunitatea locală prin promovarea de programe care să includă cetăţenii în procesul de luare a unor decizii în privinţa măsurilor de siguranţă publică.
● Creşterea eficienţei activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei interne prin adoptarea unui plan de măsuri care să diminueze factorii de risc care favorizează corupţia şi prin restructurarea şi îmbunătăţirea activităţii structurilor interne care gestionează această activitate.
● Eficientizarea şi intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul sistemului Uniunii Europene şi realizarea de acţiuni comune în România şi în celelalte state membre.
● Intensificarea cooperării şi schimbului de date şi informaţii cu toate instituţiile de aplicare a legii.
● Acţiuni de combatere a traficului cu fiinţe umane şi de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă acest fenomen.
● Protejarea cetăţenilor români aflaţi în spaţiul comunitar împotriva exploatării de către reţelele de criminalitate organizată; identificarea şi facilitarea repatrierii cetăţenilor aflaţi în astfel de situaţii.
● Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen şi prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare.
● Profesionalizarea instituţiilor responsabile în domeniul migraţiei (legale şi ilegale) şi azilului; dezvoltarea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Imigrări.
● Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:
- îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile cu atribuţii la frontieră;
- sprijinul reciproc şi desfăşurarea de acţiuni comune de către poliţia de frontieră şi autorităţile cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrării în muncă a străinilor;
- integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;
- realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă a deficitului de forţă de muncă, împreună cu autorităţile guvernamentale responsabile;
- susţinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarităţii.
● Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă şi a protecţiei civile prin întocmirea hărţilor de risc în colaborare cu autorităţile locale şi cu alte instituţii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situaţiei de urgenţă.
● Întocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi a autorităţilor locale cu logistica necesară în funcţie de specificul zonei.
Capitolul. II - Obiectivele şi priorităţile de interes local
MISIUNEA NOASTRA:
Siguranţă crescută pentru cetăţenii Judeţului Brăila
VALORILE NOASTRE:
Integritate şi respect faţă de cetăţeni
1. Apropierea de comunitate
Fenomenul infracţional la nivelul Judeţului Brăila cunoaste o uşoară scădere. Problema principală pentru locuitorii judeţului ramâne însă sărăcia accentuată, înregistrându-se un nivel de trai extrem de scăzut în rândul populaţiei în special din mediul rural, urmată fiind de problema infracţionalităţii. Problemele majore sunt aceleaşi: şomajul, sărăcia şi implicaţiile lor asupra fenomenelor sociale: creşterea infracţionalităţii, starea de sănătate precară, gradul tot mai redus de participare la procesul educaţional, pasivitatea şi lipsa de reacţie a cetăţenilor în faţa manifestărilor agresive,accentuarea fenomenului migraţiei externe, consecinţă imediată fiind creşterea numărului de minori lăsaţi fără supraveghere, mult mai uşor de atras către conduite infracţionale; rata tot mai mare de dezagregare a familiilor fapt ce face ca tot mai mulţi tineri să scape de sub supravegherea părinţilor. Majoritatea infracţiunilor au loc însă pe fondul consumului de alcool.
Se ştie că în multe din satele brăilene disperarea cea mai mare a oamenilor este că nu au locuri de muncă, iar ei trăiesc din ce reuşesc să scoată muncind cu ziua la semenii mai înstăriţi din sat. Mulţi dintre bărbaţi nici nu ajung cu banii acasă pentru că îi cheltuiesc, pe drum, în cârciuma din sat. Copiii cresc cu lipsuri enorme şi de aici şi până la a fura nu este un pas mare. Sunt fapte minore, cu prejudicii infime, dar, care aduc banii pentru supravieţuire. Din nefericire, foarte mulţi minori sunt nevoiţi să fure pentru a-şi cumpăra o bucată de pâine.
Din perspectiva abordării delincvenţei juvenile, există două aspecte importante care trebuie luate în considerare: vârsta celor implicaţi şi problemele care conduc, inevitabil, la manifestări delincvente. Sărăcia, lipsa de resurse, privarea de şanse, marginalizarea socială, lipsa de educaţie sunt doar câteva dintre acestea.
Deteriorarea nivelului de trai, lipsa de funcţionalitate a serviciilor de îngrijire a sănătăţii, de educaţie şi de protecţie socială au determinat ca principalele victime să fie minorii, care, neavând satisfăcute necesităţile biologice, afective, intelectuale şi educative, adoptă un comportament deviant, îngroşând rândurile copiilor străzii.
În gestionarea acestei situaţii care tinde să se agraveze apare, în anul 2009, un alt factor de îngrijorare ca efect al situaţiei economice şi care va consta în întoarcerea cetăţenilor români în ţară.
Majoritatea brăilenilor au plecat din ţară pentru a avea o situaţie financiară care să le permită un trai decent. O parte dintre ei a ajuns în alte ţări pentru a fi alături de familie, iar un procent redus a plecat pentru aventură şi dorinţa de a încerca ceva nou.
Acum se confruntă cu dilema situaţiei de a reveni în ţară, unde se anunţă dificultăţi majore în obţinerea unui loc de muncă, fapt ce poate influenţa un trend crescător al volumului criminalităţii.
Apropierea cadrelor de poliţie de cetăţeni poate duce la crearea unui parteneriat, în baza căruia pot fi înţelese mai bine nevoile şi aşteptările populaţiei şi pot fi identificate problemele ce pot avea impact negativ asupra acestora. Asta înseamnă că în cazul în care este identificată o activitate infracţională, cetăţenii sunt cei care trebuie implicaţi pentru a descuraja şi întrerupe acele intenţii de instigare la tensiune şi tulburare a ordinii publice.
Cunoaşterea şi înţelegerea a cât mai multor aspecte ce ţin de ordinea publică din cadrul comunităţilor locale din Judeţul Brăila este fundamentală pentru eficientizarea activităţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila şi reprezintă cea mai mare provocare pentru anul 2009.
Pentru a răspunde acestei provocări, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila va urmări:
- o implicare sporită în colaborarea cu autorităţile locale şi alţi parteneri în vederea eficientizării schimbului de informaţii şi resurse disponibile folosite în beneficiul comunităţii;
- cunoaşterea elementelor care provoacă teama şi nesiguranţa cetăţenilor, precum şi a cauzelor care pot duce la criminalitate, abordarea acestora precum şi rezolvarea sau îndepărtarea lor în strânsă legătura cu populaţia, prin implementarea conceptului voluntariatului;
- monitorizarea oricărei disproporţionalităţi în realizarea serviciului poliţienesc pe diferite comunităţi ale Judeţului Brăila (cartiere sau la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale), cu scopul de a căuta modalităţi de a elimina orice inegalitate în standardele de serviciu oferite populaţiei şi implementarea unui plan de acţiune în acest sens;
- permanentizarea desfăşurării de operaţiuni pentru cunoaşterea îndeaproape a diferitelor comunităţi ale judeţului, concentrate pe colectarea de informaţii cu privire la indivizi şi grupări cu tendinţă infracţională;
- demararea unui program de consultare, pe un eşantion de minim 1000 cetăţeni, în vederea obţinerii unui punct de vedere relevant asupra modului în care acţionează în prezent Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila; informaţiile acumulate vor fi folosite în procesul de luare a deciziilor la nivelul conducerii IPJ Brăila.
2. Prevenirea şi reducerea infracţionalităţii
Începând cu trimestrul II al anului 2007, se observă, la nivelul Judeţului Brăila, o diminuare a infracţiunilor stradale şi în special, a faptelor comise de membrii grupărilor rivale, această tendinţă fiind continuată şi în 2008. Totuşi această imagine globală maschează prezenţa unor probleme sensibile, dintre care unele, cum ar fi criminalitatea constatată, ne plasează pe primele locuri în ţară.
Densitatea mare a populaţiei şi situaţia socio-economică precară sunt factori ce concură şi care fac ca mai multe zone din Municipiul Brăila să devină vulnerabile la o săvârşirea de infracţiuni şi tulburări ale ordinii publice ce afectează în mod negativ încrederea populaţiei în actul poliţienesc.
Activităţile specifice desfăşurate pe parcursul anului 2008 de A.T.O.P. Brăila în colaborare cu instituţii cu atribuţii în gestionarea fenomenului de ordine publică la nivelul Judeţului Brăila, au permis identificarea unor astfel de puncte vulnerabile care necesită o suplimentare a forţelor din teren precum şi o colaborare interinstituţională crescută.
În acest sens Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila:
- va promova o politică de intensificare a activităţii şi vizibilităţii agenţilor de proximitate şi a patrulelor pedestre în aşa fel încât cetăţenii să perceapă rolul pe care aceştia îl joacă în identificarea şi gestionarea problemelor ce ţin de ordine şi siguranţă publică;
- va colabora în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Brăila şi Poliţia Comunitară Brăila pentru a dezvolta o viziune unitară de ordine publică pentru cartierele vulnerabile.
Comportamentul antisocial rămâne un motiv de îngrijorare atât la nivel naţional cât şi în Judeţul Brăila şi poate duce la o scădere a percepţiei populaţiei asupra siguranţei personale şi la neîncredere în serviciile prestate de instituţiile abilitate în asigurarea ordinii publice.
Din centralizarea datelor obţinute în anul 2008 ca urmare a activităţilor de consultare a publicului a reieşit faptul că populaţia percepe atitudinea antisocială a unor indivizi sau grupări ca o problemă majoră la nivelul judeţului. Autoritatea teritorială de ordine publică Brăila consideră că oamenii au dreptul de a convieţui fără a fi afectaţi de sentimentul de teamă şi de asemenea copiii au dreptul de a se juca în medii mai sigure.
Abordarea comportamentului antisocial va rămâne o prioritate pentru Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila, care va continua să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a descuraja acest fenomen.
Pentru atingerea acestui deziderat:
- agenţii de poliţie vor sta de vorbă cu cetăţenii judeţului Brăila cărora li se va explica in detaliu rolul pe care îl joacă cadrele de poliţie în lupta împotriva descurajării acestui fenomen solicitându-le ca, de ori de câte ori observă situaţii care intră în competenţa IPJ Brăila, să sune la Apelul de urgenţă 112, pentru a se putea interveni în timp util pentru rezolvarea problemelor care apar; populaţia va avea astfel posibilitatea de a-şi spune punctul de vedere care va fi ascultat şi se va acţiona asupra problemelor sensibile;
- ca urmare a solicitărilor primite de la populaţie care semnalează necesitatea prezenţei agenţilor de poliţie cât mai intens în toate zonele oraşului patrulele vor fi concentrate cu predilecţie în pieţe, în cartierele oraşului, pentru a lua pulsul tuturor zonelor din Municipiu şi pentru a vedea care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă brăilenii;
- intensificarea patrulărilor, în special pe timp de noapte, în acele locuri din municipiu unde au loc tot felul de scandaluri, pe fondul consumului de alcool în mod exagerat;
- vor fi introduse în rutele de patrulare zonele şcolilor din Municipiu. Acţiunea vine ca urmare a unor sesizări venite de la directorii de instituţii de învăţământ, dar şi de la părinţi sau elevi, care au semnalat de mai multe ori existenţa unor elemente de disconfort în apropierea unităţilor şcolare. În primul rând se doreşte păstrarea ordinii şi liniştii publice în apropierea şcolilor, prevenirea şi combaterea actelor antisociale, a distrugerilor, a eventualelor conflicte între elevi sau între elevi şi alte persoane din afara şcolii;
- poliţiştii de proximitate vor fi prezenţi la orele de dirigenţie şi educaţie civică, pentru a le explica elevilor care sunt contravenţiile pe care nu trebuie să le comită, dar şi cum pot apela la IPJ Brăila în cazul în care au de semnalat fapte care ţin de competenţa acestei instituţii;
- se va intensifica activitatea poliţiştilor de la ordine publică, în general, în zonele marginaşe ale municipiului pentru a convinge pe cetăţenii Municipiului Brăila să adopte un comportament civilizat şi să contribuie alături de autorităţile locale la crearea unui climat de ordine şi linişte publică.
3. Îmbunătăţirea siguranţei rutiere
În ultimii ani, circulaţia rutieră din România a cunoscut o dezvoltare semnificativă, în condiţiile dublării parcului de autovehicule, care însumează în prezent peste 4,6 milioane de unităţi şi creşterii numărului posesorilor de permis de conducere, care este de aproximativ 5,6 milioane. În contradicţie cu aceste creşteri, infrastructura rutieră a rămas aproximativ în aceeaşi parametri ca şi în anii '90.
Potrivit Direcţiei Poliţiei Rutiere, în anul 2008, au avut loc, mai exact, 10.292 de accidente de circulaţie , cu 23 % mai multe decât în 2007.
În urma acestora, 2.947 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 9.000 au fost rănite grav.
La nivelul Judeţului Brăila se constată că anul 2008 a fost marcat de o evoluţie ascendentă a fenomenului rutier, similar trendului înregistrat la nivel naţional. Astfel au fost înregistrate 206 accidente grave de circulaţie, cu 43% mai multe decât în anul 2007. În urma acestora, 70 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 181 au fost rănite grav.
Principalele cauze sunt viteza excesivă, viteza neadaptată condiţiilor de mediu sau de trafic, dar şi indiscipline pietonilor şi depăşirile neregulamentare sau în forţă.
Pentru a reuşi o minimizare a consecinţelor accidentelor rutiere, IPJ Brăila prin Serviciul Poliţiei Rutiere va desfăşura activităţi care vor urmări:
- derularea programului de instalare a echipamentelor de monitorizare a traficului rutier (nerespectarea regimului legal de viteza şi culoarea semaforului);
- implicarea efectivelor de poliţie rutieră pentru identificarea autovehiculelor furate;
- combaterea infractionalităţii rutiere printr-o prezenţă permanentă a poliţiştilor în stradă;
- dezvoltarea parteneriatului cu comunitatea şi intensificarea activităţii educaţionale desfăşurate direct sau prin mass-media, cu toate categoriile de participanţi la trafic (pietoni, conducători auto ş.a.);
- sensibilizarea elevilor cu privire la siguranţa rutieră furnizându-le informaţiile necesare. Rezultatele educaţiei de siguranţă rutieră pot fi chiar mai bune, dacă aceştia participă la activităţi efective şi atractive pentru a juca un rol în siguranţa rutieră.Aceasta implicare şi participare îi face pe copii să simta că au o misiune de îndeplinit, devenind astfel mai interesaţi şi mărindu-se probabilitatea că-şi vor întipări problemele de siguranţă rutieră şi soluţiile acestora. Rezultatul unor asemenea iniţiative desfăşurate recent în Europa este pozitiv: copiii sunt foarte interesaţi în a promova activ siguranţa rutieră. Ei sunt deosebit de entuziaşti când îi învaţă siguranţa rutieră pe alţi copii;
- implementarea unor activităţi de promovare a unui comportament corect în trafic, de exemplu prin sensibilizare în ceea ce priveşte pericolele rutiere şi învăţându-i pe copiii pietoni despre siguranţa rutieră. Această educaţie trebuie să fie simplă, atractivă, interactivă şi foarte important, trebuie să cuprindă exerciţii practice, nu numai informaţie;
- realizarea unui program de conştientizare prin care conducătorii auto vor fi informaţi permanent asupra condiţiilor de trafic. Campania va consta în distribuirea de pliante informative şi informarea permanentă a populaţiei asupra dinamicii accidentelor rutiere, prin intervenţii în mass-media. Scopul acestui program va urmări sensibilizarea participanţilor la traficul rutier, în principal a tinerilor conducători auto, de a adopta o conduită preventivă, care să ducă la reducerea evenimentelor cu consecinţe grave.
Capitolul III. Indicatorii de performanţă minimali
În vederea protejării intereselor comunităţii şi asigurării climatului de siguranţă şi securitate publică, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Brăila va urmări modul în care Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila va duce la îndeplinire următorii indicatori de performanţă minimali stabiliţi pentru anul 2009:
1. Reducerea cu 10% a faptelor comise cu mare violenţă, respectiv a infracţiunilor de omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol şi tâlhărie urmate de moartea victimei, vătămare corporală gravă;
2. Creşterea cu 10% a constatărilor pe linie de Criminalitate economico-financiară
3. Reducerea cu 10% a infracţionalităţii stradale sesizate, respectiv a tâlhăriilor, furturilor din auto, ultraj contra bunelor moravuri, ultraj, furturi din societăţi comerciale, furturi din buzunare, furturi auto;
4. Intensificarea activităţilor de prevenire a violenţei în şcoli, precum şi a celor desfăşurate de Poliţia de proximitate prin organizarea de şedinţe de pregătire antiinfracţională a populaţiei;
5. Reducerea cu 5% a numărului accidentelor grave precum şi creşterea cu 10% a sancţiunilor contravenţionale aplicate la infracţiunile comise pe linie de circulaţie rutieră;
Capitolul IV. Bugetul şi dotarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila
Bugetul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila pentru anul 2009, la momentul redactării materialului, nu este aprobat iar alocaţiile bugetare vor fi comunicate ulterior.
PRESEDINTE,
Ionel AVRAM
