CULTURĂ ŞI ARTĂ
-
În domeniul culturii, judeţul Brăila dispune de o reţea de instituţii specializate. Există astfel 215 biblioteci, 5 case de cultură, 96 cămine culturale, 7 cinematografe, 2 teatre, o instituţie cu profil muzical.
-
In viaţa culturală a Brăilei un rol important îl deţin Teatrul Dramatic "Maria Filotti",Teatrul de păpuşi, Scoala de Arte "Vespasian Lungu" şi Muzeul Brăilei. Acesta dispune de un fond deosebit de colecţii istorice şi arheologice şi este considerat ca unul dintre marile aşezăminte de cultură de acest gen din România.
-
Frumoasa clădire a Societăţii Filarmonice Lyra, un adevărat templu al muzicii culte brăilene de care se leagă o întreagă istorie, atât a învăţământului artistic - clădirea a găzduit ani în şir o Academie de Muzică cu numeroase clase de teatru şi de muzică - cât şi de evenimente concertante de genul audiţiilor, recitalurilor şi concertelor simfonice. Clădirea Lyra a deţinut cea mai mare sală de concerte din municipiu, dar şi cea mai bună din punct de vedere acustic, motiv pentru care George Enescu care concerta des în ea a numita Sala Dallesa Brăilei.
PERSONALITĂŢI BRĂILENE
- Port important, Brăila a fost sălaş pentru multe grupuri etnice - greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni, saşi - care trăiesc în pace şi întelegere şi ale căror tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost întegrate în viaţa culturală şi spirituală a oraşului. Personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii, unele de renume mondial, au facut cunoscut renumele oraşului, devenind astfel mândria locuitorilor săi.
- Aici se năştea, în 1861, Haricleea Darclee, devenită una din marile soprane ale lumii. Ca o recunoaştere a acestui fapt, la 14 ianuarie 1900, era invitată să cânte pe scena operei Scala din Milano, în premiera operei "Tosca", uimind ca de fiecare dată publicul, indiferent de meridianul pe care interpreta.
- Tot în Brăila vede lumina zilei, în 1884, Panait Istrati, scriitorul român de expresie franceză autor al unor lucrări de referinţă: Codin, Haiducii, Nerantula, Ciulinii Baraganului şi mai ales cele doua capodopere recunoscute de cultura europeană: Chira Chiralina şi Spovedania unui învins.
- În 1929, la aniversarea a 100 de ani de la eliberarea Brăilei de sub turci, marele inginer Gh. T. Marinescu editează "Analele Brăilei".
- Alte personalităţi marcante ale urbei au fost: Panait Cerna(1881-1813), poet recunoscut drept cântăreţul frumuseţilor morale, de o rara sensibilitate şi de o adâncă reflexive; Ana Aslan(1897-1988) - academiciană, ale cărei produse din gama Gerovital H3 şi Aslavital, luptă cu efectele îmbătrânirii şi sunt printre cele mai apreciate în lume; Maria Filotti (1883-1956), actriţă temperamentală devenită artistă a poporului.
- În domeniul literaturii, printre personalităţile legate de Brăila, îi întâlnim pe: Anton Bacalbaşa, Fanuş Neagu, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sebastian, Gh. Banea, George Baronzi, Theodor Constantin, Mihail Crama, Tinu Dinu, Mihu Dragomir, Gabriel Dimişianu, Iuliu Cezar Săvescu, Mircea Ştefănescu, Ilarie Voronca şi multi alţii.
- În domeniul muzicii, trebuie amintiţi: George Niculescu-Basu, Petre Ştefănescu-Goangă, Elena Teodorini, Ionel Perlea, Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Mărculescu, Maxim Vasiliu, Alexandu Enăceanu, Elena Patrichi, Johnny Răducanu şi Nicu Alifantis.
