Geografia judeţului

ASEZARE GEOGRAFICA

Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei cu o suprafata totala de 21.449 ha ( urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha ) ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

• in Est, punctul extrem este comuna Frecatei, situat la 28 grade si 10 minute longitudine estica;
• in Vest, punctul extrem este comuna Galbenu, situat la 27 grade si 5 minute longitudine estica;
• in Nord, punctul extrem este comuna Maxineni, situat la 45 grade si 28 minute latitudine nordica, ;
• in Sud, punctul extrem este comuna Ciocile, situat la 44 grade si 44 minute latitudine nordica, .

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza: Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu,  Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuta, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

RELIEFUL

Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre. Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.

Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cat si a sistemelor de irigatii.

Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri. Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.

In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 ha, Plopu 300 ha, Lutul Alb 357 ha). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 ha, Ciineni 74 ha, Ciulnita 92 ha). Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 ha, Japsa Plopilor 76 ha), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice. Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelu. De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe pariul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

CLIMA

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei. Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazand pana la 30 grade celsius (1942). Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.
Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara. Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

RESURSELE NATURALE

• Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu.
• Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
• Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.
• In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui - Gropeni, Braila - Dunare - Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 ha. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 ha, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.
• In suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.
• Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti).
• Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
• Padurile ocupa o suprafata de 22.600 ha, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 ha, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 ha, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcimi, stejari si diverse alte specii.
• Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
• Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari migratoare.
• In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
• Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
• In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Campia Baraganului, sunt mult modificate. In aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul raului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
• In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
• Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intalni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta mica alba, lopatarul, starcul rosu, starcul cenusiu.
• In partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla "Popina Blasova", inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).
• De asemenea, padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.