Detalii pagina - Descopera Braila

<h2>DESCOPERA BRAILA</h2>

<img alt="steme" src="/dm_cj/portal.nsf/0/EB219201FD6590D6C22580DF004C4E66/$FILE/image001.png" /> 
<img alt="" src="/dm_cj/portal.nsf/0/FA83AD1A4E5A2871C22580DF004C4E71/$FILE/image002.jpg" />

 

Motto: 
"Nu Braila este fiica 
principatului Tarii Romanesti, 
ci ea este maica acestui principat" (N.Iorga)

Va prezentam prin acest mini-ghid, o imagine generala a Judetului Braila, ca o posibila destinatie turistica in preferintele dumneavoastra de vacanta, in care sa imbinati relaxarea in natura cu gastronomia specifica zonei, sau sa descoperiti atractiile unui oras istoric si cultural.

<h2>DE CE Braila?</h2>

Pentru ca zona ofera veritabile atractii:

<ul>
<li>Cadru natural dunarean pitoresc;</li>
<li>Fond peisagistic, de pescuit si vanatoare de exceptie;</li>
<li>Monumente istorice, muzee si case memoriale;</li>
<li>Cure balneare cu cel mai bune namol sapropelic din Romania;</li>
<li>Manifestari culturale, etnografice si de folclor;</li>
<li>Agrement pe Dunare si in zonele protejate;</li>
<li>Gastronomie pescareasca si specifica etniilor ce s-au stabilit de-a lungul vremurilor in oras;</li>
<li>Structuri de primire turistica clasice si moderne; </li>
</ul>

Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana si se intinde pe o suprafata totala de 4766 km patrati ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Orasul resedinta de judet, Braila, ocupa nord-estul judetului, fiind situat intr-o zona complexa de contact intre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior, la 200 km distanta de capitala Romaniei.

Situata in partea de rasarit a Campiei Romane, la 45*16'17" latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica la intersectia a trei provincii istorice romanesti – Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea – pe Dunarea inferioara, acolo unde aceasta se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si DunareaVeche, Braila a fost inzestrata de natura cu daruri deosebite.

Avand o terasa si un chei natural la care se adauga malul adanc al fluviului din dreptul orasului, Braila a fost destinata sa fie primul port maritim al Dunarii, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea bratului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colt al lumii.

Localizarea geografica a Brailei la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura, dintre gura Ialomitei si cea a Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras, se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa a carei inaltime maxima ajunge la 33m, in care malul abrupt de 45* este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta in arhitectura orasului care este construit ca un” amfiteatru urias orientat spre port, catre care sunt 19 vaduri la Braila".

Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si campie, favorizata de conditiile naturale, se resimte pregnant in aspectul exterior, structura functionala si textura orasului.

Cetatea Brailei este pomenită în legătură cu însăşi întemeierea Ţării Româneşti în vremea lui Radu Vodă, apoi, în anul 1368, privilegiul de comerţ acordat negustorilor braşoveni de către domnitorul Ţării Româneşti, Vlaicu Voda, atesta &bdquo;Brayla” ca aşezare importantă a Ţării Româneşti.

Numeroase documente vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreptau principalele rute comerciale medievale. Poziţionat la graniţa provinciei, dar şi pe fluviul care transporta pe lângă vase comerciale şi flote de război, oraşul a trecut de-a lungul timpului prin perioade nefaste care i-au mai încetinit avântul economic. Ars de turci la 1462, şi apoi de către Ştefan cel Mare în 1470, cucerit în anul 1540 şi transformat în &bdquo;raia”, numită Ibrail, oraşul a fost stăpânit de turci timp de aproape trei secole, până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828-1829, mai puţin perioada cuprinsă între anii 1595, când a fost eliberat de către domnitorul Mihai Viteazul, şi până la moartea acestuia.

Un document din 30 octombrie al acelui an arată limpede că turcii, după ce au ocupat oraşul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că nu existase până la acea dată o asemenea cetate. Zidirea cetăţii şi constituirea ei în jurul raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a oraşului, dar şi a împrejurimilor. Chiar şi sub stăpânirea otomană oraşul prosperă, iar factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, dupa 1829, a fost liberalizarea comerţului pe Dunăre şi mare prevăzută în cadrul Tratatului de la Adrianopol. Faptul că Brăila a avut conducători pricepuţi care s au identificat cu nevoile oraşului, face ca perioada 1830-1848 să însemne un avânt deosebit în dezvoltarea oraşului şi a portului. Intensele tranzacţii comerciale efectuate în port, posibilitatea obţinerii din zonă a unor venituri mari şi rapide, au atras în acea perioadă numeroşi comercianţi străini: bulgari, francezi, italieni, greci, macedoneni, albanezi, austrieci, evrei, belgieni, Brăila devenind o entitate multietnică, ce s-a dezvoltat armonios, şi ale carei tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturala şi spirituală a oraşului, reuşind să tranşeze în favoarea ei rivalitatea cu portul Galaţi, intrând chiar în competiţie cu Odessa. 
  
Evenimente in premiera nationala la Braila

Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.

Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radial-concentric de tip amfiteatru.

Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).Tot la Braila se afla singura biserica ortodoxa din tara, fara turle, transformata dintr-o geamie turceasca, iar in cadrul bisericii grecesti Buna Vestire, se afla singurul izvor tamaduitor, aflat in interiorul vreunui lacas de cult din Romania.In anul 1863, in timpul lucrarilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietati vindecatoare de ziua Izvorului Tamaduirii. A fost considerata ca semn divin, izvorul inchizandu-se intr-o fantana, iar deasupra construindu-se Sfantul Altar. Izvorul se gaseste la o adancime de 15 metri si este vindecator doar de ziua Izvorului Tamaduirii, sarbatoare tinuta in prima vineri dupa Paste, cand agheasma tasneste si suprafata apei fantanii ajunge la doi metri. Numai in aceasta zi preotii deschid fantana si multi bolnavi vin din toata tara sa primeasca agheasma avand nadejdea si credinta ca se vor vindeca.

Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice, sociale şi culturale, iar ceea ce a dăinuit peste veacuri reprezintă actualmente o moştenire culturală intangibilă a locului, Brăila începutului de secol XXI prezentându-se ca un oraş de anvergură europeană ce isi spune cu mandrie povestile. 
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Actualmente, in cadrul retelei urbane, orasul Braila face parte din categoria municipiilor importante, care au un rol insemnat in viata economica, politica, sociala si cultural stiintifica a tarii. 
Astfel, dupa numarul de locuitori, orasul Braila face parte din categoria oraselor mari, cu o populatie de 232.409 locuitori, detinand in acelasi timp cea mai mare pondere a populatiei urbane din judetul Braila.

Resursele antropice ale judeţului Brăila sunt concentrate in municipiu, fiind înregistrate 115 monumente incluse pe Lista Monumentelor istorice 2004, dintre care 4 monumente de categoria A (monumente istorice de valoare naţională):

 

 

<ul>
<li>Centrul istoric al municipiului Brăila</li>
<li>Ansamblul &bdquo;Strada Mihai Eminescu”- sec. al XIX-lea</li>
<li>Ansamblul &bdquo;Piaţa Traian”- începutul sec. al XVIII-lea</li>
<li>Biserica &bdquo;Sf. Arhanghel Mihail”- sec. al XIX-lea</li>
</ul>

Pentru a descoperi &bdquo;Povestile Brailei”, incursiunea vizitatorului trebuie sa porneasca din inima Brailei - Centrul istoric al orasului, care va va surprinde cu bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila.

 

 

 

Centrul Istoric al Brăilei se întinde pe o suprafață de peste 160 de hectare și cuprinde adevărate bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabilă, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea si este declarat monument istoric de categoria A.

MUZEUL BRĂILEI “Carol I” (fost MARELE HOTEL FRANCEZ) – <img alt="Muzeul Brailei" src="/dm_cj/portal.nsf/0/27D183BCFBA96473C22580DF004C4E7C/$FILE/image003.jpg" style="float: right;" /> situat în Piaţa Traian nr. 3, a fost înfiinţat în anul 1881 prin decretul regelui Carol I şi funcționează într-o clădire monument arhitectonic construită în 1870, având destinaţii diverse de-a lungul timpului. În cadrul muzeului funcționează secţiile arheologie, ştiinţele naturii, etnografie şi artă populară, artă plastică şi decorativă. Între 1955-1958, muzeul a funcționat în fostul han Ceapâru, apoi a fost reorganizat începând cu anul 1959 în actualul sediu. În anul 1968 s-au pus bazele structurale ale muzeului, organizându-se secţiile de istorie şi artă, iar în anul 1985, în cadrul secţiei de istorie s-a amenajat o secţiune pentru a ilustra istoria judeţului în context naţional. Toate colecţiile prezentate în muzeu permit vizitatorilor să-şi creeze o imagine unitară asupra evoluţiei civilizaţiei în această zonă, reliefând schimbările petrecute de-a lungul timpului în toate domeniile, de la artefacte la viaţa spirituală şi modernă. Se remarcă în cadrul secţiei de arheologie siturile de la Brăiliţa, Lişcoteanca, Grădiştea, Însurăţei, Siliştea, pot fi admirate vase şi reprezentări figurative din neolitic, atelierul unui bijutier de la Grădiştea, vase romane. În cadrul secţiei de istorie putem admira cărţi vechi şi rare, manuscrise, numismatică, decoraţii şi fotografii de epocă.

CASA MEMORIALĂ D. P. PERPESSICIUS – <img alt="Casa
memoriala Perpessicius interior" src="/dm_cj/portal.nsf/0/6CA6E1A9C9C35BB7C22580DF004C4E88/$FILE/image004.jpg" style="float: right;" /> situată pe Str. Cetăţii nr. 70 din Brăila, este varianta restaurată a casei în care s-a născut scriitorul Dumitru S. Panaitescu (1891-1971), cel ce-şi va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius. Vechea casă a fost construită în jurul anului 1880, iar scriitorul a locuit în ea cu întreruperi până în vara anului 1921, când îl regăsim profesor de limbă română şi franceză, în cadrul Şcolii Normale din Brăila. În anul 1977, cu ocazia reconstruirii imobilului, după proiectul şi planul construcţiei ridicate pe acelaşi amplasament, cu aproape un secol în urmă, de către familia scriitorului, se atribuie casei statutul de muzeu. 
Urmare donaţiei din partea fiului scriitorului a unui număr de 791 cărţi, a unor documente şi piese de mobilier ce au aparţinut lui Perpessicius, se deschide în cadrul Muzeului Brăilei &bdquo;Expoziţia permanentă cu caracter memorial Dumitru Panaitescu-Perpessicius”. În anul 1982 s-au achiziţionat exponate noi, constând în colecţii de ziare şi reviste, piese de mobilier şi un număr însemnat de cărţi, circa 7.000, din biblioteca personală a lui Perpessicius. Casa se închide temporar, începând cu anul 1990, pentru o restaurare generală, ce va include şi corpul de clădire anexă din curte unde erau amenajate depozitele şi sala de relaţii cu publicul, precum şi chioşcul. În curte se va amplasa bustul scriitorului, executat de sculptorul brăilean Nicăpetre. 
<img alt="Casa
memoriala Perpessicius" src="/dm_cj/portal.nsf/0/D114167BCEC9E18EC22580DF004C4E97/$FILE/image005.jpg" style="float: left;" /> Lucrările de reconstrucţie fiind terminate, se inaugurează în anul 1994 noul corp de clădire şi se redeschide muzeul într-o nouă structură. Imobilul este inclus pe Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice, la capitolul &bdquo;Clădiri Memoriale”. Muzeul memorial cuprinde un hol, dominat de portretul scriitorului Perpessicius, realizat de Ion Valentin Anestin, şi trei încăperi. Prima dintre acestea este camera de lucru ce reconstituie universul scriitorului. Cea de-a doua cameră găzduieşte manuscrise originale, studii despre Mihai Eminescu, o scrisoare din anul 1932 adresată filosofului Iorgu Iordan. În cea de-a treia sală, organizată ca o expoziţie foto-documentară, remarcăm un portret mărit al lui Perpessicius, ce poartă un autograf al acestuia, vitrine cu primul volum al ediţiei &bdquo;Opere” de Mihai Eminescu, caietele scriitorului, fotografii cu Eminescu, cărţile cu autograf dăruite acestuia de Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Mihail Sebastian, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ilarie Voronca, Tudor Vianu. Cunoscut ca eseist şi poet român, critic literar, cercetător şi editor al operei eminesciene, folclorist şi istoric, Perpessicius a fost membru titular al Academiei Române. A debutat ca prozator în anul 1911 cu schiţa &bdquo;Omida–Din lumea celor care se târăsc”, o replică la volumul &bdquo;Din lumea celor care nu cuvântă” al lui Emil Gârleanu, iar ca poet în anul 1913 cu poezia &bdquo;Reminiscenţa”. Perpessicius mai este cunoscut şi ca director general al Bibliotecii Academiei şi al Muzeului Literaturii Române în anul 1957.

CASA MEMORIALĂ PANAIT ISTRATI – 
<img alt="Casa
memoriala Panait Istrati" src="/dm_cj/portal.nsf/0/DD1EC403F3262061C22580DF004C4EA1/$FILE/image006.jpg" style="float: right;" />din Brăila, a fost concepută &bdquo;pentru a-l aduce acasă, pentru totdeauna, pe Panait Istrati, cel ce a dus atât de departe numele şi renumele Brăilei”, spunea directorul Muzeului Brăilei, prof. dr. Ionel Cândea, cu ocazia începerii lucrărilor de reabilitare a clădirii. Imobilul ce găzduieşte Casa memorială este înscris în Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice şi este situat în Grădina Publică a oraşului, fiind cunoscut în a doua jumatate a secolului al XIX-lea drept &bdquo;Casa Grădinarului”. Cu prilejul centenarului naşterii scriitorului (1884-1984), în această clădire a fost amenajată Casa Memoriala &bdquo;Panait Istrati”, inaugurată la 10 august 1984. 
Cu toate că scriitorul nu a locuit niciodată în acest imobil, s-a ales acest loc, ştiută fiind preferinţa lui Panait Istrati pentru spaţiul din vecinătatea casei, de unde contempla Dunărea şi împrejurimile şi pentru apropierea acesteia de Casa Thuringer, loc unde scriitorul a locuit alături de mama sa ce lucra ca menajeră în această casă. În Casa grădinarului s-au reconstituit momente din viaţa scriitorului, prin valorificarea expoziţională a unor manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii princeps, bunuri ce au fost achiziţionate de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. Pot fi regăsite aici pipa, pălăria, ochelarii, trusa de scris, geanta şi pantofii scriitorului, precum şi alte obiecte personale ce l-au evidenţiat în societatea vremii. Muzeul cuprinde o sală foto-documentară şi alte două încăperi reprezentând camera de lucru şi sufrageria. Expoziţia foto aduce în atenţie fotografii realizate de însuşi scriitorul, cuprinzând imagini cu mama acestuia, Joita Istrati, cu familia scriitorului, cu şcoala la care a învăţat în copilărie, cu panoul publicitar pe care îl purta ca fotograf ambulant şi cu imagini ale Brăilei, aşa cum vor apărea în operele sale. Născut la Brăila, oraş asemuit cu &bdquo;un evantai aproape în întregime desfăşurat”, pe numele său adevărat Gherasim Istrati, copil nelegitim al Joitei Istrati cu grecul Gherasim Valsamis, originar din Kefalonia, scriitorul îşi petrece copilăria la Baldovineşti cu bunica Nedelea şi unchii Dumitru şi Anghel ce i-au ţinut loc de tată. În multe dintre operele sale evocă cu dragoste locurile în care s-a născut şi a copilărit, iar opera lui este adânc impregnată de spiritul literaturii noastre populare şi culte, revendicându-şi înrudirea cu sufletul românesc, continuând o tradiţie în proza românească şi ilustrând o tendinţă specifică în ciuda concesiilor pe care le-a făcut uneori naturalismului. Supranumit un fel de Gorki balcanic din tinereţe, un Tolstoi din povestirile populare, pitorescul vieţii acestui scriitor-vagabond, zugrav, fotograf ambulant, muncitor cu ziua, a cântărit mult în succesul său. Farmecul descrierii peisajului natal din Bărăgan şi bălţile Dunării este ilustrat în cele mai bune povestiri ale sale: &bdquo;Chira Chiralina”, &bdquo;Codin”, &bdquo;Ciulinii Bărăganului”. La fel de valoroase sunt şi povestirile &bdquo;Moş Anghel”, &bdquo;Casa Thuringer”, &bdquo;Nerantula”, &bdquo;Răsărit de soare”, &bdquo;Taverna lui Chir Leonida” sau romanul autobiografic &bdquo;Povestirile lui Adrian Zografi”.

CENTRUL CULTURAL NICĂ PETRE – situat pe strada Belvedere nr. 1, funcționează într-o clădire monument de arhitectură modernă construită după proiectul arhitectului Lazăr I. Predinger în anul 1912. Clădirea a fost sediul firmei Embericos et Co., proprietarul acesteia fiind armator si comerciant, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Brăila. Realizată cu patru faţade principale, în stil istoric, compusă din parter, etaj şi subsol, clădirea se armonizează în jurul unui hol dezvoltat pe două etaje, cu camere dispuse perimetral şi din care se accede la etaj printr-o scară monumentală din marmură. În interior se găsesc câteva elemente de o valoare artistică inegalabilă: vitraliul policrom intitulat &bdquo;Hermes”, feroneria de excepţie a luminatorului şi uşile cu ochiuri de cristal. Clădirea a funcționat ca expoziţie permanentă din anul 1986 până în anul 1991. Din anul 2001, în clădire funcționează Centrul Cultural Nicăpetre ce administrează toate lucrările artistului donate statului român. Centrul cultural s-a redeschis pentru public în data de 12 noiembrie 2010, după ample lucrări de reabilitare. NicăPetre, pe numele său adevărat Petre Bălănică, s-a născut în Brăila în anul 1936. A urmat cursurile Institutului de Artă Plastică &bdquo;Nicolae Grigorescu”din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1964. A ilustrat cărţi, a publicat desene, a avut mai multe expoziţii în ţară, pe vremea când era profesor, putând aminti prima expoziţie &bdquo;Cariatide” în cadrul galeriei Simeza, sculpturi monumentale la Măgura Buzăului, &bdquo;A fost aici o dată” (1971), &bdquo;Zăbală şi paloş” (1979) sau decoraţia exterioară de pe sediul Primăriei Târgu Jiu. În anul 1980, cu ocazia participării la o expoziţie de sculptură în Grecia, nu a mai revenit în ţară, ajungând prin Italia şi apoi în Canada, unde a cerut azil politic. Viaţa lui a fost una tumultoasă, practicând meserii ca dulgher, vopsitor, sculptând în acelaşi timp pentru a-şi câstiga existenţa. A participat la multe expoziţii internaţionale, printre primele fiind cea de pictură şi sculptură din 1982 de la Columbos Center din Toronto, iar în 1985 a deschis expoziţia personală de sculptură la Goethe Institute. Drumul succesului şi recunoaşterea internaţională i-au fost deschise, însă, cu ocazia Concursului Internaţional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia) din 1991, la care a participat cu lucrarea &bdquo;Adam şi Eva” sculptată în marmură, care a fost cumpărată pentru Muzeul Regal din Tokio. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sunt instalate în parcuri culturale şi spaţii publice din lume în Grecia, Austria, Germania, Canada. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada), a sculptat busturile lui M. Eminescu şi al lui Nae Ionescu în marmură şi al lui Mircea Eliade în bronz. În anul 2004, artistul a revenit la Brăila pentru un stagiu de lucru. Artistul a decedat la vârsta de72 ani, in anul 2008.

CASA MEMORIALĂ PETRE ŞTEFĂNESCU GOANGĂ – 
<img alt="Casa memoriala Petre Stefanescu Goanga" src="/dm_cj/portal.nsf/0/D512B91A977EBA5CC22580DF004C4EAC/$FILE/image007.jpg" style="float: right;" />este situată în Piaţa Poligon Nr. 2. Bunicul dinspre mamă a baritonului a fost pictorul Petre Alexandrescu, cel care a realizat începând cu anul 1864 pictura bisericii &bdquo;Sf. Nicolae” de pe pe strada Ana Aslan. 
Casa a fost construită la sfarşitul secolului al XIX-lea şi a aparţinut bunicului maestrului. În perioada 1899-1902 casa a intrat în posesia părinţilor acestuia, Cecilia şi Gheorghe Ştefănescu Goangă. În anul 2004, clădirea este declarată monument istoric şi este înscris pe Lista Monumentelor Istorice, implementându-se un amplu proiect de reabilitare în anul 2011. Începând cu anul 2013, muzeul memorial este deschis publicului, găzduind şi evenimente de cultură organizate la nivelul municipiului Brăila.

 
BIBLIOTECA JUDETEANA &bdquo;PANAIT ISTRATI”, situata in Piata Poligon nr. 4 este găzduita de o clădire de patrimoniu, care apare în planul urbanistic al orașului încă din 1856. Structurată pe două nivele, clădirea este construită în stil neoclasic, sub forma unei case boierești, fiind ridicată și locuită de familia Alexandrescu, importanți negustori din Portul Brăila.

 
TEATRUL MARIA FILOTTI – 
<img alt="Teatrul Maria
Filotti" src="/dm_cj/portal.nsf/0/92BADC9DF802DBC9C22580DF004C4EB7/$FILE/image008.jpg" style="float: right;" /> situat pe strada Mihai Eminescu nr.2, datează din anul 1896, fiind cunoscut ca Teatrul Rally, apoi ca Teatrul Comunal, Teatrul de Stat, iar ca instituţie de cultură are o tradiţie de peste 100 de ani, găzduind în această perioadă, pe scena sa, nume celebre ca Haricleea Darcle şi Maria Filotti, al cărui nume l-a luat începând cu anul 1969. 
Interiorul clădirii a fost restaurat aşa cum arată astăzi sub îndrumarea artiştilor Virgil Mihăescu şi Nicolae Mitrofan – &bdquo;Mitro”, devenit un pictor celebru în Franţa care l-a adoptat, recunoscut internaţional, prezent în colecţii private şi galerii de pe toate continentele. 
Teatrul dispune de o sală de spectacole decorată în stil Italian, având 369 locuri, sală studio, sală de conferinţe şi foaere unde pot fi organizate concerte, întruniri, evenimente.

TEATRUL DE PAPUSI “CARABUS”, situat pe str.Polona nr.2 este unul dintre obiectivele de interes cultural din Braila, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. 
Prinzand viata la 1 iunie 1951, Teatrul de Papusi “Carabus” este o universalitate, care se sprijina pe o mare corespondenta cu natura omului insusi. Nimic din ceea ce a putut sa treaca vreodata prin gandirea, sensibilitatea şi actiunea oamenilor nu i-a rămas strain. Primul spectacol a avut loc in anul 1951 si s-a intitulat “Clopotele lebedelor” de I. Brausevici.

PIATA TRAIAN care s-a numit inițial Piața "Sfinții Mihail și Gavril", reprezintă "inima" centrului vechi și se întinde pe o suprafață de 11 mii de metri pătrați. Ea s-a numit cândva Piața Rally, după numele proprietarului Teatrului "Maria Filotti" de astăzi, apoi Piața Dumitru Ionescu, după numele unui primar al Brăilei. Ideea construirii unei piete a orasului, a aparut o data cu eliberarea Brailei de sub dominatia otomana, atunci cand se organiza noul plan de sistematizare al orasului.

PIATA TRAIAN CU CEASUL SI GRUPUL STATUAR CU STATUIA LUI TRAIAN a fost amenajata in anul 1833 si se remarca prin Orologiul realizat in stil baroc de Carol Sakar in 1909, declarat momument istoric care desi are o vechime considerabila, nu a ramas nici un minut in urma, de mai bine de un secol. Ceasul, este o piesă de mobilier urban rară, întrucât erau preferate orologiile din turnurile bisericeşti sau construcţii administrative, şi mai puţin ceasuri individuale. Construcţia are peste 11 m înălţime, fiind executată în stilul Artei anului 1900, orologiul având patru cadrane susţinute de o carcasă metalică, imitând un orologiu de interior. Orologiul din Braila s-a construit cu fonduri lasate in anul 1898 de catre P.Naum Petru, prin testament, statului, in care era cuprinsa suma de 8000 lei in aur, bani necesari pentru ridicarea ceasului, devenit pana in vremurile noastre un adevarat simbol local.In timpul primului Razboi Mondial, trupele sovietice au dorit sa darame orologiul, dar au renuntat, multumindu-se doar, sa atarne in varful lui, insemnele comuniste, secera si ciocanul. 
Grupul statuar cu statuia lui Traian a fost ridicat in anul 1906 de Tache Dima Pavelescu, cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani.

BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL – 
<img alt="Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" src="/dm_cj/portal.nsf/0/F89ABF7F440D7C94C22580DF004C4EC4/$FILE/image009.png" style="float: right;" /> situată în Piaţa Traian din Brăila, datează din 1831, când a fost transformată în biserică ortodoxă după ce funcționase ca geamie turcească în timpul stăpânirii otomane din secolele XVII – XVIII. 
Este cea mai veche dintre lăcaşurile de cult existente în oraş şi singura mărturie istorică a împrejurărilor în care, în urma tratatului de la Adrianopol din 1829, oraşul Brăila, pe atunci raia turcească, a reintrat în componenţa principatului Ţării Româneşti.

Funcționând mai întâi ca geamie, aceasta a fost transformată în biserică ortodoxă în două etape, în anii 1808-1810 şi apoi definitiv, după eliberarea Brăilei de sub dominaţia otomană în anul 1831, la iniţiativa Arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov, şeful armatei ruseşti, tocmai pentru a aminti eliberarea Brăilei de sub ocupaţia turcească. Vechii geamii musulmane, construite initial din cărămida nearsă, i s-a adăugat absida altarului din cărămidă arsă, ferestrele din partea de răsărit au fost astupate şi s-au înlocuit ferestrele înguste suprapuse de pe faţadele nordice şi sudice cu ferestre largi, de formă rotunjită la partea de sus, aşa cum le vedem şi astăzi.

Minaretul de sud al moscheii a fost înlocuit cu o clopotniţă de lemn în anii 1828-1829, chiar în timpul războiului ruso-turc. Din tunurile turceşti capturate de ruşi în timpul bătăliei de la Silistra, s-au turnat în Rusia, la dorinţa ţarului Nicolae I, cele trei clopote pentru biserică, cu inscripţia: &bdquo;Acest clopot făcutu-i-s-au din tunuri turceşti ce s-au luat de la cetatea Silistrei în leatul 1829, luna decembrie, de către tutorele Rusieneşti ostiri şi s-au hărăzit spre pomenire de Prea Puternicul a toate Rusii Împăratul Nicolae I la biserica cea nouă din Valahia unde se prăsnuieşte hramul Sfântului Arhanghel Mihail, 1832” (Maistor Grigore Federisev, Petersburg). Clopotele s-au spart când a ars clopotniţa în noaptea de 1iulie 1885. Returnate de epitropie, acestea au fost sparte şi folosite de nemţi, ocupanţii Brăilei în timpul primului Război mondial, pentru fabricarea de armament. Clopotele actuale sunt cele dăruite de ctitorii restauratori ai bisericii, Nedelcu şi Ana Chercea, în perioada anilor 1922-1923.

Potrivit expertului în studiul monumentelor musulmane H. Stănescu, monumente cu specific similar bisericii din Brăila nu se mai află pe teritoriul României, iar în Europa mai există doar două, în fosta Yugoslavie şi în Bulgaria. O altă apreciere notabilă la adresa bisericii este şi cea a prof. Simionescu, făcută în lucrarea sa &bdquo;Oraşe din România” în care, amintind despre Brăila, spune: &bdquo;Cum urci în port, pe la debarcader, dai într-o rotundă frumoasă, relativ bine întreţinută, spaţioasă. Dacă n-ar fi vechea geamie, prefăcută în bisericuţă, care să-ţi arate că pe aici a fost o raia turcească, te-ai crede după flori, ca şi după clădirile împrejmuitoare, în vreun oraş din apus”.

BISERICA SF.IERARH NICOLAE se află în centrul istoric al oraşului, pe strada Ana Aslan nr. 10. Este primul monument religios de mari dimensiuni, construit la Brăila, între anii 1861 şi 1864. Pictura bisericii a fost executată în anul 1865, de catre Petre Alexandrescu, bunicul baritonului Petre Stefanescu Goanga. În anul 1894, biserica, numită şi biserica boierească, a primit rangul de catedrală a oraşului

BISERICA ARMENEASCA este amplasată pe strada Galaţi nr. 10. A fost construită la iniţiativa comunităţii armene, între anii 1868 şi 1871, pe un teren donat de Maria şi Hagi Ovanez Bosnechian. Planul bisericii este de tip central, cu cupolă, preluând modelul tradiţional al arhitecturii religioase armene.

BISERICA GREACĂ &bdquo;BUNA VESTIRE” – situată pe Calea Călăraşilor, a fost ridicată cu sprijinul comunităţii elene din Brăila în perioada 1862-1872, cu aprobarea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În februarie 1863, 311 cetăţeni din Brăila s-au întâlnit în aşezământul lui Ion Ralis, punând bazele Comunităţii Elene şi hotărând înălţarea unei biserici în care să se oficieze în limba greacă. 
<img alt="Biserica greaca - Buna Vestire" src="/dm_cj/portal.nsf/0/B4735E7F31AA8E98C22580DF004C4ED2/$FILE/image010.png" style="float: right;" /> 
Aceasta ar fi mulţumit atât membrii coloniei greceşti din localitate cât şi echipajele celor aproximativ 800 de corăbii ce soseau în fiecare an în portul Brăilei. Ca urmare, domnitorul Cuza dă imediat aprobare pentru înălţarea lăcaşului şi piatra de temelie este pusă în ziua de 8 septembrie 1863. 
Clădirea a fost proiectată într-o îmbinare armonioasă de stiluri (bizantin, neogrecesc, gotic şi de influenţă renascentistă), de arhitectul Avram Ioannidis din Prusa, şi are dimensiuni impresionante: 43, 40 m lungime şi 21,50 m lăţime. Pictura a fost realizată în trei etape, prima fiind terminată în anul 1880, reprezentându-i pe Sfinţii Arhangheli şi cei patru Evanghelişti şi purtând semnatura lui Gheorghe Tattarescu. 
Între anii 1900-1902, pictorul grec Liochis a pictat Sfântul Altar şi arcadele mari dinspre răsărit, nord şi sud. Între 1945-1946 s-a finalizat partea a treia, naosul, de către pictorul Belizarie. Un amănunt important de menţionat este faptul că, în perioada efectuării săpăturii pentru fundaţie, în partea stângă a Altarului, cu intrare dinspre curte, s a descoperit un izvor a cărui apă este considerată făcătoare de minuni. De aceea, Sărbătoarea Izvorului Tămăduirilor este una dintre cele mai dragi sufletului drept credincioşilor ce vin aici, căutând mângâierea sufletească şi trupească.

 
BISERICA SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SI SFANTA PARASCHEVA, situata pe Str.Petru Maior nr.24 a fost ctitorita de catre Petcuta Boiangiu, 
sotia negustorului Petre Boiangiu, cel care împreună cu Hristu Ciacâru au construit, între anii 1835 şi 1836, prima biserică ortodoxă după revenirea oraşului în graniţele Ţării Româneşti. Construcţia noii biserici, ridicată pe locul celei vechi, demolate în anul 1869, s-a făcut după planul arhitectului şef al oraşului, P. A. Tabay, între anii 1872 şi 1894. 
 

BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI, situata pe Calea Galati nr.19, cunoscuta drept Biserica catolica a fost ridicata pentru cei trei sute 
de straini de confesiune romano-catolică, stabiliţi la Brăila după anul 1828. In anul 1839, abatele franciscan, Bernard Fontanelia, a construit o clădire compusă dintr-o sală, în care a amenajat capela, şi alte trei încăperi pentru casa parohială. Locul a fost donat de maghistratul oraşului pe strada Galaţi, iar banii au fost adunaţi prin colectă publică. 
 

BISERICA BULGARA INALTAREA DOMNULUI, este situata in centrul 
vechi al oraşului, pe Bulevardul Cuza, nr.136. A fost construită la iniţiativa comunităţii bulgare, una dintre cele mai numeroase şi mai bogate din oraş, între anii 1868 şi 1882, pe un teren donat de Hagi Varvara Veleva. 
 

BISERICA ORTODOXA RUSA DE RIT VECHI, situata pe str. Zidari nr.5 functioneaza la Braila de peste sapte decenii, cu statut de Mitropolie si Centru Mondial ortodox de rit vechi, care adaposteste moastele primului Mitropolit al rusilor staroveri, Ambrozie.Aici sunt hirotoniti preoti pentru bisericile de rit vechi din toata lumea. 
 

TEMPLUL CORAL sau &bdquo;Sinagoga”se afla pe str.Petru Maior nr.13. 
Populaţia israelită din oraş este atestată din vremea ocupaţiei otomane. Ea s-a grupat compact spre marginea oraşului, de o parte şi de alta a Ulitei târgului cu prăvălii, o entitate distinctă a oraşului medieval. Prima sinagogă, Frankische Schul, s-a construit pe uliţa Ovreiască (astăzi strada Petru Maior), între anii 1820 şi 1825. Casă a adunării obşteşti şi spaţiu de învăţătură, aceasta pare să fi fost o clădire modestă din moment ce pentru Templul Nou, construit în anul 1863, au fost necesare trei loturi de teren: al sinagogii, al scaunului de carne şi al casei rabinului Iankel Margulies.

 

GRĂDINA PUBLICĂ CU CEASUL FLORAL – 
<img alt="Ceasul
floral" src="/dm_cj/portal.nsf/0/8D96748A5D3FD88FC22580DF004C4EDD/$FILE/image011.jpg" style="float: right;" />se află în zona dinspre Vadul Schelei şi de-a lungul vremurilor a fost numită în mai multe feluri: Grădina Paşei, Grădina Belvedere şi mai apoi Grădina Mare. Actualul loc de recreere, cu o suprafaţă de 6 ha, a devenit un spaţiu caracteristic pentru oraşul european, în anul 1830 figurând pe planul Riniev ca Grădina Împărătească. Amenajarea şi întreţinerea acestui spaţiu urban a fost o prioritate a edililor, anul 1833 fiind cunoscut ca anul de începere a amenajării parcului, ce a găzduit începând cu anul 1863 cele mai importante evenimente culturale ale Brăilei, acompaniate de fanfara militară ce oferea spectacole la fiecare sfârşit de săptămână. 
 
<img alt="Turnul de apa" src="/dm_cj/portal.nsf/0/975E23E68D83F285C22580DF004C4EE8/$FILE/image012.jpg" style="float: left;" />Au fost construite bufetul, locuinţa grădinarului şi sera, toate fiind pentru prima dată figurate în planul din 1867. Abia în ultimul deceniu al secolului au fost definitivate lucrările de modernizare, prin instalarea fântânii arteziene în mijlocul grădinii, în anul 1892; amenajarea unei grote, completate în anul 1894 cu două statui, cioban şi ciobăniţă, cumparate de la A. Carrera cu ocazia serbărilor ocazionate de organizarea expoziţiei cooperatorilor; înfiinţarea chioşcului pentru muzică, ornat în stilul Art Nouveau, dotat cu bănci şi pupitre, în anul 1898; împrejmuirea parcului cu un grilaj metalic pe soclu de cărămidă în anul 1893. În ultimul deceniu al secolului a fost reamenajat bufetul din grădină şi a fost reconstruită casa grădinarului ce face parte din categoria clădirilor construite în jurul anului 1900, caracterizate prin intenţia de a depăşi moda eclectismului, fără a renunţa la valorile consecrate de clasicism, dar îmbogăţindu-le pe acestea cu elemente locale. 
<img alt="Gradina publica" src="/dm_cj/portal.nsf/0/820E51DB2088B582C22580DF004C4EF6/$FILE/image013.jpg" style="float: right;" />Din 1984, această clădire a devenit Casa Memorială Panait Istrati, dat fiind că parcul reprezenta locul lui de relaxare şi inspiraţie. 
Tot în acest parc se poate admira şi Castelul de Apă ce depozită rezerva oraşului, ridicat între 1912-1913, ca o construcţie modernă formată din centuri şi contraforţi, ce îmbracă la exterior rezervorul cilindric de 2.000 m3.

 

ESPLANADA DUNĂRII ŞI FÂNTÂNA CINETICĂ AMPLASATĂ ÎN CENTRUL CIVIC AL ORAŞULUI – 
<img alt="Esplanada Dunarii" src="/dm_cj/portal.nsf/0/80C119D895412E26C22580DF004C4F04/$FILE/image014.jpg" style="float: left;" />Fântâna este opera sculptorului Constantin Lucaci, specializat în lucrări în metal inoxidabil, supranumit &bdquo;al doilea Brâncuşi”. Lucrarea este monumentală, îmbinând tradiţia antică cu cea renascentistă şi iluministă a jocurilor de apă. Regăsim în această grandioasă operă elemente de artă cinetică, optică, abordate neoconstructivist.

  
PARCUL MONUMENT 
<img alt="Esplanada Dunarii" src="/dm_cj/portal.nsf/0/851A667BE1B57491C22580DF004C4F10/$FILE/image015.jpg" style="float: right;" />In anii 1833 -1834, din ordinul generalului Pavel Kiseleff, la un km de centrul orasului Braila, se ridica un monument menit sa aminteasca urmasilor ca pe acel loc, in timpul campaniei ruso-turce, o ghiulea dusmana a cazut chiar langa tarul Nicolae I, pe cand acesta inspecta fortificatiile. 
Monumentul ridicat din initiativa administratiei ruse, in anii redesteptarii orasului la o noua viata romaneasca, a ramas profund intiparit in constiinla brailenilor, ca un simbol al eliberarii fostei raiale dupa trei secole de stapanire otomana.

In mai 1845 primaria dispunea sadirea pomilor si pavarea cu pietris a aleilor parcului, deci iata ca, parcul va deveni un obiectiv turistic care atragea vizitatorii atat prin bogatia sa vegetala dar mai ales prin valorosul monument.

Desi s-au scurs aproape opt decenii de cand monumentul a fost ras din temelii, si azi tinerii isi pierd pasii pe aleile umbroase ale parcului "Monument", bunicii isi plimba nepotii la "Monument" iar amatorii de intreceri sportive isi consuma energia pe stadionul din "Monument". Si totusi, prea putin stiu de ce parcul acesta, aflat azi in perimetrul orasului, poarta acest nume.

STATIUNEA LACU SARAT 
Situată în partea de est a României, în Bărăganul de Nord, staţiunea se găseşte la o distanţă de numai 5, 5 km de municipiul Brăila. Înconjurată de un parc de 40 ha (30 ha pădure şi 10 ha zonă verde), care conferă un cadru deosebit de pitoresc atât prin monumentalitate, cât şi prin vechime, staţiunea Lacul Sărat este o adevărată oază de verdeaţă cu efecte benefice asupra sanatatii, datorate calitatilor deosebite ale apei mineralizate din lac clorurosodice, sulfatate, magneziană concentrată si a nămolului sapropelic din lac, de cea mai buna calitate din tara. 
Indicaţii terapeutice: 
Afecţiuni reumatismale articulare degenerative (artroze ale membrelor, tulburări de sciatică ale coloanei vertebrale şi ale membrelor inferioare, preartroze la hiperponderali şi obezi); afecţiuni reumatismale articulare inflamatorii (poliartrită reumatoidă, spondilită); afecţiuni reumatismale abarticulare; afecţiuni post traumatice; afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare şi paralizii periferice ale membrelor, sciatică, nevrite, poliradiculonevrite, sechele după poliomielită, atrofiile musculare şi mielită cronică); afecţiuni ginecologice (insuficienţă ovariană, metrite, vaginite, cervicite cronice). 
Acces: 
Rutier: DN 2B Buzău - Brăila, DN 21 Slobozia - Brăila, DN 22 Brăila - Râmnicu Sărat; 
Feroviar: Gara Lacul Sărat sau Gara Brăila (pe ruta Bucureşti - Făurei - Brăila) şi din Brăila cu tramvaiul (5, 5 km) până în staţiune.

MANASTIREA LACU SARAT este situata in statiunea Lacu Sarat, pe DN21 Braila-Slobozia, la 5 km de orasul resedinta de judet Braila. Manastirea este cea mai noua din judetul Braila, piatra de temelie fiind pusa la 27 iulie 1996 de catre Inalt Preasfintitul Casian al Dunarii de Jos. 
BISERICA VOIVODALA &bdquo;Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul” a Mănăstirii Măxineni este situata pe DN 23-DC 56. 
Ctitoria lui Matei Basarab şi a sotiei sale Elena, construită între anii 1636-1637 (s-a sfinţit la 25 iunie 1851), este o capodoperă a arhitecturii româneşti medievale târzii (un exemplu similar fiind biserica Mănăstirii Gura Motrului, ctitoria marelui vornic Preda Brâncoveanu, 1653). Este cel mai important monument istoric din judeţul Brăila.

Judetul Braila poate reprezenta o destinatie preferata si datorita cadrului natural si resurselor naturale cu care a fost inzestrat cu generozitate oferindu-va variante de petrecere a timpului liber in cadrul unor partide de vanatoare si pescuit in ariile protejate:

<ul>
<li>Parcul Natural Balta Mică a Brăilei;</li>
<li>Rezervaţia Naturala lacul Jirlău;</li>
<li>Rezervaţia Naturala Pădurea Camniţa;</li>
<li>Rezervaţia forestiera Pădurea Viişoara;</li>
<li>Monumentul Natural Popina Blasova;</li>
<li>Aria Naturală Lacul Tătaru.</li>
</ul>

TURURI

<ul>
<li>Turul muzeelor si caselor memoriale din Braila-durata o zi si jumatate, cazare, demipensiune, spectacol de dansuri grecesti oferit de Comunitatea Elena Braila</li>
<li>Turul bisericilor din centrul vechi al orasului Braila-durata 4 ore cu masa pescareasca de pranz la restaurant cu specific</li>
<li>Turul lacasurilor de cult din judetul Braila, incluzand Manastirea Maxineni si Manastirea Lacu Sarat-durata o zi si jumatate cu cazare si demipensiune;</li>
<li>Tur ocazional-Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii, anual pe 24 Septembrie, durata o zi si jumatate cu cazare si demipensiune;</li>
<li>Tur &bdquo;Pe urmele lui Terente”-Croaziera pe Dunare, incursiune in Parcul Natural Balta Mica a Brailei-durata 5 ore cu masa pescareasca la bord;</li>
<li>Croaziera pe Dunare-Panorama orasului Braila-Dunarea veche-Bratul Cravia-durata 3 ore</li>
</ul>

HOTELURI

<ul>
<li>Grand Hotel Orient 4* -Str.Rubinelor Nr.1, tel.(+)40239620063</li>
<li>Hotel Belvedere 3* -P-ta Independentei Nr.1, tel.(+)4 0239619928</li>
<li>Hotel Traian 3* -Pta. Traian Nr.1, tel.(+)40239614685,</li>
<li>Hotel Triumph 3* -Calea Calarasilor Nr.214, tel.(+)40239612300,</li>
<li>Hotel Orient 3*  -Bdul. Dorobantilor Nr.455,</li>
<li>Hotel LMS 3* -Calea Galati Nr.9, tel.(+)40239611900,</li>
<li>Hotel GBC 3* -Str. Transilvaniei Nr.1, tel.(+)40371344944, +()40744645322</li>
<li>Hotel Edy’s Royal 3* -Bdul Independentei Nr.97  tel.(+)40239611046, (+)40722294212</li>
<li>Hostel Bella Italia 3* -Str. Plevna Nr.176, tel.(+)40239610558</li>
<li>Hotel ponton Camelia 3* -Faleza Dunarii, tel (+)40239613933</li>
</ul>

RESTAURANTE

<ul>
<li>Reset Ballroom 5*-Str.Parcului Nr.5,tel. 0239 666 666</li>
<li>Edy’s House Vila 4*-Str.Mihai Eminescu Nr.9-13,tel 0239 612 552</li>
<li>Reset Irish Pub 4*-i-Calea CalarasilorNr.51,Bloc 104,parter-tel 0239 666 666</li>
<li>Scuar By Reset Pizza &Grill 4* -150 locuri-Calea Calarasilor C/C</li>
<li>Bdul.Independentei,tel. 0239.66.66.66</li>
<li>Swing 4*-Zona Portuara Faleza Dunarii Dana 2,tel 0744531595</li>
<li>Orient 3*-Bdul. Dorobantilor Nr.455,tel 0239.620.228</li>
<li>Traian 3*- P-ta Traian Nr.1,tel. 0239614686</li>
<li>Triumph 3*- Calea Calarasilor Nr.214 , tel.0239687500</li>
<li>Camelia 3*-,Faleza Dunarii,tel. 0734 068 431</li>
<li>Cremonese 3*-Str.Ana Aslan Nr.19, tel. 0239 610 745</li>
<li>Edy’s Royal 3*-Bdul.Independentei Nr.97, tel. 0239 611 046</li>
<li>Heaven’s 3*-Str.Scolilor Nr.2 , tel.0745362506</li>
<li>PortoFranco Residence 3*-Str.Pomilor Nr.1,tel 0239 616155 sau 0730601270</li>
<li>Privighetoarea 4* -Gradina Publica 0733 047 333</li>
</ul>

}); try {createAttachments (arrAttachments);} catch (e) {}