Legislatie

LEGEA nr. 205/2004 din 26 mai 2004 privind protecţia animalelor, republicată

CAPITOLUL VI^1

Măsuri pentru protecţia temporară a animalelor aflate într-o situaţie de pericol

    ART. 24^1

    (1) Poliţiştii din cadrul Poliţiei Române care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situaţie de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile.

    (2) În sensul alin. (1), prin animal aflat într-o situaţie de pericol se înţelege animalul aflat în oricare dintre următoarele situaţii:

    a) animal care a fost rănit sau schingiuit;

    b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale;

    c) animal domestic sau animal sălbatic captiv asupra căruia a fost practicat tirul;

    d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;

    e) animal domestic expus forţat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute;

    f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine şi caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulaţie publică.

    (3) Poliţiştii constată existenţa situaţiei de pericol pe baza evaluării situaţiei de fapt şi a stării fizice a animalului care rezultă, după caz, din:

    a) constatarea directă şi consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;

    b) declaraţiile persoanelor implicate în activităţile desfăşurate cu privire la situaţiile de pericol prevăzute la alin. (2) sau ale persoanelor care au asistat la activităţile respective sau au cunoştinţă despre desfăşurarea acestora;

    c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de provenienţa acestora;

    d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau publicărilor în mediul electronic şi/sau de telefonie mobilă;

    e) fişa de observaţie clinică întocmită de un medic veterinar.

    (4) Poliţiştii nu emit ordin de plasare a animalului în adăpost atunci când constată că situaţia de pericol nu a fost generată de către deţinătorul animalului, iar acesta declară în scris că va asigura respectarea dispoziţiilor art. 5.

    ART. 24^2

    (1) Ordinul de plasare a animalului în adăpost cuprinde în mod obligatoriu menţiuni cu privire la:

    a) data, ora şi locul unde este emis;

    b) numele, prenumele, calitatea şi unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care îl emite;

    c) date care să asigure identificarea deţinătorului animalului, dacă acesta este cunoscut;

    d) date care să asigure identificarea animalului pentru care se dispune plasarea în adăpost;

    e) descrierea motivelor de fapt care au determinat dispunerea măsurii şi indicarea surselor de informare pe baza cărora a fost evaluată situaţia de fapt şi starea fizică a animalului;

    f) temeiul de drept pentru emiterea acestuia;

    g) data la care încetează aplicarea măsurii de plasare în adăpost a animalului;

    h) dreptul de a contesta ordinul de plasare a animalului în adăpost, termenul de exercitare a acestui drept şi instanţa la care se poate depune contestaţia.

    (2) Ordinul de plasare a animalului în adăpost se semnează în mod obligatoriu de către poliţistul care îl emite şi se comunică entităţii responsabile cu prestarea serviciului de adăpostire a animalelor, precum şi deţinătorului animalului, dacă acesta este cunoscut.

    (3) Ordinul de plasare a animalului în adăpost poate fi contestat de deţinătorul animalului în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 24^3

    (1) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a asigura cu caracter continuu şi permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost.

    (2) Serviciile publice prevăzute la alin. (1) se asigură prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:

    a) organizarea şi funcţionarea unor adăposturi proprii, înregistrate sanitar-veterinar în condiţii stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

    b) încheierea unor contracte cu grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire pentru animalele din fauna sălbatică, inclusiv cele deţinute de organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor;

    c) încheierea unor contracte cu adăposturi pentru câini fără stăpân sau a altor adăposturi pentru animale domestice, inclusiv cele deţinute de organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor.

    (3) Serviciile publice prevăzute la alin. (1) constau în capturarea/preluarea/ridicarea, asistenţa veterinară de urgenţă, inclusiv intervenţia chirurgicală, transportul, cazarea, hrănirea, deparazitarea, vaccinarea şi controlul bolilor animalelor, conform legislaţiei sanitar-veterinare.

    (4) În scopul cunoaşterii modalităţilor de asigurare a serviciilor publice prevăzute la alin. (1), consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a pune la dispoziţie, pe site-ul propriu, informaţii privind datele de contact ale entităţilor care asigură serviciile respective şi ale locaţiilor în care se desfăşoară aceste activităţi.

    (5) După evaluarea stării de sănătate, animalele cazate în adăposturile prevăzute la alin. (2) lit. a) pot fi date în custodie temporară unor organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor, la cererea acestora, dacă fac dovada îndeplinirii condiţiilor de adăpostire şi îngrijire. Animalele date în custodie temporară se restituie adăpostului, la cererea acestuia.

    ART. 24^4

    (1) Ordinul de plasare a animalului în adăpost se pune în executare de îndată de către personalul care asigură prestarea serviciilor publice prevăzute la art. 24^3 alin. (1), în prezenţa poliţistului care l-a emis.

    (2) Poliţistul consemnează într-un proces-verbal modalitatea de punere în executare a ordinului de plasare a animalului în adăpost, menţionând în mod obligatoriu date privind adăpostul în care urmează a fi plasat animalul şi mijlocul de transport utilizat.

    (3) În situaţia infracţiunilor prevăzute la art. 25, dacă poliţistul pătrunde, în condiţiile art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, în procesul-verbal întocmit cu această ocazie se înscriu şi menţiunile obligatorii prevăzute la alin. (2).

    (4) În scopul preluării în custodie temporară sau restituirii către deţinător, în condiţiile prezentei legi, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a pune la dispoziţie, pe site-ul propriu, informaţiile privind animalele care fac obiect al ordinelor de plasare în adăpost, în termen de maximum 10 zile de la emiterea acestora.

    ART. 24^5

    (1) Deţinătorul poate solicita entităţii care asigură prestarea serviciului public de adăpostire a animalelor restituirea animalului plasat în adăpost, în termen de maximum 30 de zile de la data la care încetează aplicarea măsurii de plasare în adăpost. Prin excepţie, deţinătorii animalelor plasate în adăpost potrivit art. 24^1 alin. (2) lit. f) pot solicita restituirea acestora şi în perioada de aplicare a măsurii de plasare în adăpost.

    (2) În situaţia restituirii, deţinătorul are obligaţia de a plăti către consiliul judeţean sau către Consiliul General al Municipiului Bucureşti cheltuielile cu asistenţa veterinară de urgenţă, inclusiv intervenţia chirurgicală, hrănirea, cazarea, deparazitarea, vaccinarea şi controlul bolilor animalelor efectuate cu animalul plasat în adăpost.

    (3) Animalul plasat în adăpost nu se restituie deţinătorului dacă animalul face obiectul unei măsuri asigurătorii sau de confiscare în cadrul procesului penal ori al unei măsuri de confiscare în materie contravenţională.

    (4) În sensul alin. (1), aplicarea măsurii de plasare în adăpost încetează la data expirării perioadei de 45 de zile prevăzute la art. 24^1 alin. (1) sau, în interiorul acestei perioade, la data pronunţării de către instanţa de contencios administrativ a soluţiei de suspendare sau de anulare a ordinului de plasare a animalului în adăpost.

    (5) Animalul plasat în adăpost se consideră abandonat dacă deţinătorul nu solicită restituirea acestuia în termenul prevăzut la alin. (1).